Biografie

Despre Mariana Vartic

 

Vartic Mariana (numele la naștere: Maria-Ana Lungu), n. 6 iun. 1944, Abrud. Critic, istoric literar, prozator, dramaturg și traducător. Fiica lui Victor Lungu, preot, și a Claudiei (n. Melian). Absolventă a liceului „Ana Ipătescu” din Gherla (1962). Licențiată (1967) a Facultății de Filologie din Cluj. Din 1969, cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară din Cluj, la Secția de lexicografie-lexicologie română, apoi la Secția de istorie literară. 

 

Debutează în Studii și cercetări de lingvistică (1970); alte colaborări la Echinox, Tribuna, Familia, Revista de istorie și teorie literară, Apostrof etc. Debut editorial cu volumul Anton Holban și personajul ca actor (1983). Împreună cu Aurel Sasu, a inițiat vastul proiect al unei „istorii autobiografice”, pe genuri, a literaturii române (Romanul românesc în interviuri, Dramaturgia românească în interviuri) și a îngrijit ediții importante din Emil Cioran (antologie de articole recuperate din presa literară) și Eugen Ionescu (integrala publicisticii românești). 

 

A colaborat la lucrări colective fundamentale, lingvistice și literare (Dicționarul Academiei, Dicționarul scriitorilor români, Dicționarul esențial al scriitorilor români, Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini pînă la 1989). Romanul O lume fără mine i-a fost tipărit la Editura Eminescu în 1991 și republicat de Casa Cărții de Știință în 2003. În același an, la aceeași editură clujeană, îi apare romanul Prăpastia de hîrtie. A scris libretul operei Lorelei, de Valentin Timaru, reprezentată în premieră pe scena Operei Române din Cluj în stagiunea 1993-1994. A publicat volume de teatru: Recviem la ghișeu (1999) – piesa care dă titlul cărții s-a jucat în premieră la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, stagiunea 1996-1997 – și Babel apocrif (2015). Dramatizarea La răscruce de vînturi s-a reprezentat la Teatrul Național din Cluj începînd cu stagiunea 2011. 

 

Diploma de onoare a Ministerului Culturii, a revistei Manuscriptum și a Muzeului literaturii române pentru Romanul românesc în interviuri (1991).

Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru Dicționarul cronologic al romanului românesc (2005). 

Premiul „Mircea Zaciu” al Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj, pentru Dicționarul romanului tradus în România (2005). 

Premiul „Radu Stanca” pentru teatru al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul Babel apocrif (2015). 

 

Cititorul poate să afle mai mult în galeriile foto  Bont Familie Gherla  și  Moșie