Critică literară

„O analiză pătrunzătoare, deopotrivă logică și intuitivă, a personajelor holbaniene (…) Excurs analitic de căutare, identificare și verificare comparativă a psihologiei și mentalității personajelor lui Holban în vederea conturării Portretului care să exprime Personajul, nu ca o «construcție personală» a criticului, ci ca prezență textuală.” (Laurențiu Ulici, în România literară, 29 sept. 1983)

„Mariana Vartic desface textul în bucăți cu o precizie chirurgicală, le înșiră pe masa de lucru, le examinează cu sînge rece, fără să se grăbească, iar după ce trage concluziile de rigoare, reconstituie cu dexteritate textul-corp, a cărui materialitate i se pare unica garanție a unui diagnostic exact; diagnostic care, în paranteză fie spus, infirmă nu o dată pe acelea date de alți specialiști, unii prestigioși (…) Foarte bine scris, de o permanentă și captivantă mobilitate a ideilor, excelentul eseu al Marianei Vartic e o veritabilă demonstrație de virtuozitate analitică.” (Al. Călinescu, în Convorbiri literare, decembrie 1983)

„Mariana Vartic își delimitează ferm punctul de plecare: «ne vom situa nu pe poziția scriitorului, ci pe cea a personajului său». Eseul are astfel coerență, iar disocierile vor pune în evidență un adevărat esprit de finesse. Subiectivitatea abordării – în ciuda rigorii și numeroaselor cenzuri obiective autoimpuse – conferă calitatea primordială a analizelor.” (Dan C. Mihăilescu, în Steaua, februarie 1984)

„… un eseu foarte inteligent și bine scris, polemic (și chiar în răspăr) cu interpretările anterioare, minuțios și excesiv de subtil, pe alocuri, pînă la a semăna cu maniera de analiză a lui Anton Holban însuși.” (Nicolae Manolescu, în România literară, 22 martie 1984) 

„Perspectiva critică îl ține deoparte pe autor, comentatoarea evitînd în mod vizibil, cu rare excepții, să numească vreo componentă a universului interior al acestuia. Analiza se îndreaptă spre opera în sine căutînd spiritul imanent închis în ea.” (Corin Braga, în Echinox, nr. 1-2, 1984)

„Despre relativ restrînsa operă a lui Anton Holban s-a scris deosebit de mult și – performanță remarcabilă – reconfortant de… adecvat. Trei eseuri monografice (…) dintre care două, Anton Holban sau complexul lucidității al lui Al. Călinescu și Anton Holban și personajul ca actor al Marianei Vartic sînt de o rară tenuitate intelectuală.” (Mihai Mangiulea, Introducere în opera lui Anton Holban, Editua Minerva, 1989, p.235)